Capitolul 5

Instrumente de lucru

La fel cum mecanicii auto trebuie sa stie sa isi utilizeze cu indemanare instrumentele pentru a va mentine masina in stare de functionare , administratorii sistemelor Linux trebuie sa stapaneasca instrumentele de lucru pentru a-si intretine sistemele intr-o stare functionala. In ambele cazuri , ceea ce la suprfata apare ca o adevarata vrajitorie nu este decat aplicarea unor aptitudini insusite din exeprienta anterioara . Succesul se rezuma la o stie ce este de facut , a dispune de resuresele necesare pentru a duce lucrul la bun sfarsit si la a aplica in practica ceea ce stiti.

Localizarea surselor de informatii

Paginile de manual

Paginile man( prescurtare de la ,,manual'' ) sunt documente online , care descriu formatul si functionarea comenzilor si fisierelor , precum si alte instrumente diponibile in formatul si functionarea comenzilor si fisierelor , precum si alte instrumente disponibile in sistemul Linux. Paginile man nu intentioneaza sa fie exhausive , ci mai degraba sa va ofere informatii generale despre modul de utilizare . Aceste pagini nu intentioneaza sa inlocuiasca documentatia originala , fiind menite sa sublinieze cum puteti utiliza efectiv resursa referita.

Este suficient sa tastati man manpentru a obtine pagina de manual care va arata cum puteti utiliza paginile man. Formatul principal al comenzii este :

man [optiuni] [sectiune] subiect

Comanda man are un fisier de configurare , care este /etc/man.config. Acest fisier va permite sa configurati variabilele de mediu utilizate de comanda man, daca nu doriti sa le specificati in linia de comanda. Aceste optiuni stabilesc calea in care trebuie cautate paginile man , ordinea in care se efectueaza cautarea prin sectiunile manualului si daca paginile man sunt sau nu memorate in format comprimat.

Paginile man sunt grupate in sectiuni sau categorii evidentiate in tabelul urmator :
Sectiunile manualului online specificate in comanda man :

Sectiunea          Categoria
1                  Comenzi la dispozitia tuturor utilizatorilor
2                  Apeluri sistem ( functii ale sistemului )
3                  Functii de biblioteca
4                  Dispozitive
5                  Descrieri ale formatelor unor fisiere
6                  Jocuri
7                  Diverse
8                  Instrumente de administrare , care pot fi executate numai de catre root
9                  Documentatii ale unor rutine ale nucleului 
n                  Documentatii noi , care trebuie regrupate pe categorii
o                  Documentatii vechi , la care se va renunta in curnad
l                  Documentatii referitoare la acest sistem specific

Daca nu va mai amintiti numele comenzii pentru care coriti informatii , man dispune de o optiune care realizeaza cautarea unui cunavt cheie in baza de date Whatis , alcatuita dintr-un set de fisiere care contine descrieri scurte ale comenzilor din sistem.

Pagini cu informatii

Chiar daca paginile man au fost sursa standard de informatii pentru comenzile Unix vreme de multi ani , proiectul GNU a introdus recent conceptul de pagini info ; comunitatea Linux intentioneaza sa inlocuieasca in viitor paginile man cu pagini info. Pentru multe comenzi , paginile man nu mai sunt actualizate , ele trimitandu-va direct la pagina info corespunzatoare pentru a obtine informatii aduse la zi.

Din punctul de vedre al utilizatorilor , paginile info sunt foarte similare cu paginile man. Ele sunt grupate in acelasi categorii ca si paginile man. Diferenta fundamentala care a condus la migrarea catre pagini info este avantajul utilizarii formatului Texinfo.

Textinfo este un sistem de documentatie care utilizeaza acelasi fisier pentru a memora atat informatia afisata online cat si formatul tiparit. In consecinta , pentru asigurarea ata a documentatiei tiparite , cat si a paginii de informatii , este suficienta intretinerea unui singur fisier. Aceasta conduce la o economie importanta de timp pentru cel care dezvolta programul si care , in cazul paginilor man , era nevoit sa creeze atat o versiune de manual pentru tiparire , cat si una separat pentru vizualizarea pe ecran.

Textele Texinfo sunt fisiere text in format ASCII care contin comenzi @ ( comenzi precedate de simbolul @ ) , care informeaza programele de tiparire si pe cele de formatare de modul in care trebuie formatat textul. Fisierele Textinfo pot fi editate cu orice editor doriti , dar editorul GNU Emacs dispune de un mod special Textinfo , care va pune la dispozitie facilitati specifice acestui format.

Comenzi fundamentale pentru Linux

Comenzi referitoare la conturile utilizatorilor

adduser
nu exista de fapt nici o comanda adduser in Red Hat Linux. Pentru a veni insa in sprijinul celor care au lucrat in alte versiuni de siteme Unix , adduser este o legatura simbolica spre comanda useradd , pe care o voi prezenta ceva mai injos.
finger
finger [optiuni] [utilizator] [@host]
comanda finger se utilizeaza pentru a afisa informatii despre utilizatorii unui sistem. Deoarece aceasta comanda poate fi utilizata de la distanta introducand numele utilizatorului sub forma user@hostname , este de regula dezactivata din motive de securitate.
groups
groups [username]
comanda groups afiseaza lista grupurilor din care utilizatroul specificat face parte. Atunci cand nu se precizeaza nici un utilizator , se afiseaza grupurile pentru care utilizatorul a introus comanda.
newgrp
newgrp [grup]
comanda newgrp este utilizata pentru schimbarea identitatii de grup a unui utilizator. Grupul specificat trebuie sa existe in fisierul /etc/groups, iar daca grupului i s-a asociat o parola , utilizatorului i se va cere mai intai parola de grup la intrarea in sistem. Dupa acceptarea parolei , utilizatorul isi pastreaza numele propriu , dar i se atribuie privilegii apartinand grupului precizat.
last
last [-num] [optiuni] [-f fisier] [nume] [tty]
comanda last cauta in fisierul var/log/wtmp ,listand toti utilizatorii care au intrat in sistem din momentul crearii fisierului. Optiunea num se utilizeaza pentru a preciza numarul de accese afisate , incepand cu ultimul. Optiunea -f va permite sa specificati un alt fisier pentru cautare , in loc de wtmp. Optiunile nume si tty realizeaza o filtrare a rezultatului afisat in functii de utilizator si/sau terminal.
mesg
mesg [y|n]
comanda mesg controleaza accesul pentru scriere la terminalele unei statii de lucru . Daca accesul pentru scriere este permis , utilizatrii pot folosi comanda write pentru a trimite mesaje pe terminal. Valoarea y a parametrului comenzii activeaza accesul pentru scriere , in timp ce n il dezactiveaza. Fara parametrii , comanda afiseaza optiunea curenta.
passwd
passwd [optiuni] [username]
comanda passwd este utilizata pentru modificarea parolei utilizatorului care o executa. Atunci cand lucrati ca superutilizator , puteti specifica un unsername diferit , pentru a schimba parola acelui utilizator.
pwd
pwd
comanda pwd( print working directory ) se foloseste pentru a afisa calea directorului in care va gasiti la momentul curent. Daca aveti nevoie de calea curenta a unui script si nu doriti sa o tastati direct , este suficient sa introduceti comanda pwd , sa decupati rezultatul afisat si sa-l copiati in editorul utilizat la crearea script-ului.
repquota
repquota [optiuni] [filesystem]
comanda repquota tipareste numarul curent de fisiere si cantitatea de spatiu pe disc ( in kilobytes ) ocupata de fiecare utilizator in parte.
su
su [optiuni] [-] [user] [args]
comanda su lanseaza un shell avand ID-ul de utilizator si de grup efective egale cu cele ale utilizatorului user. Comanda se utilizeaza de regula pentru a permite unui utilizator obisnuit sa donandeasca privilegii de root pentru a indeplini o activitate care necesita astfel de privilegii ; este insa mai sigur daca sistemul este configurat sa utilizeze sudo
sudo
sudo [optiuni]
comanda sudo se foloseste pentru a permite utilizatorilor sa execute pe statiile proprii de lucru comenzi care in mod obisnuit sunt rezervate pentru superutilizator.

Comenzi de lucru cu fisiere

cat
cat [optiuni] [fisier](e)
comanda cat afiseaza continutul unui fisier la stdout. In multe situatii , iesirea standard este redirectionata catre intrarea unei alte comenzi sau catre un fisier diferit. Comanda se utilizeaza frecvent pentru a concatena doua sau mai multe fisiere , creand deci un nou fisier. Pentru aceasta trebuie sa utilizati forma :
cat fisier1 fisier2 fisier3 > fisier_nou
chmod
chmod [optiuni] [mod(uri) fisier(e)
chmod [optiuni] [mod(uri)_in_octal fisier(e)
comanda chmod se utilizeaza pentru a modificarea modului de acces la fisier. Acesta poate fi modificat numai de catre proprietrul fisierului sau de catre superuser.
chgrp
chgrp [optiuni] nou_grup fisier
comanda chgrp se utilizeaza pentru modificarea grupului asociat unui fisier.
cp
cp [ptiuni] sursa destinatie
cp [optiuni] sursa director
comanda cp( copiere ) se utilizeaza pentru copierea fisierului sursa in destinatie.
dd
dd [optiuni] if=infile of=outfile [bs=blocksize]
comanda dd copiaza fiserul de intrare specificat prin if=infile utilizand blocuri de disemnsiune blocksize ( daca acest parametru este precizat ) in fisierul de iesire specificat prin of=outfile
diff
diff [optiuni] fisier1 fisier2
comanda diff( difernta ) afiseaza liniile care difera pentru cele doua fisiere primite ca parametrii. Operatia se dovedeste utila atunci cand doriti sa vedeti exact modificarile suferite de un fisier.
file
file [optiuni] [-f namefile] [-m magicfiles] fisier
aceasta comanda determina tipul fiserului utilizand informatia din fisierul ,,magic'' implicit sau din cel transmis ca parametru.
head
head [optiuni] fisier(e) comanda headafiseaza in mod implicit primele zece linii ale fisierului ( sau fisierelor specificat(e). Parametru optional -n va permite sa definit numarul de linii ( incepand de la 1 ) care va fi afisat.
ispell
ispell fisier
programul ispell verifica ortografia cuvintelor din fisierul numit si cere utilizatorului sa accepte scrierea corecta prezenta , sau sa inlocuieasca forma prezenta cu una sugerata , sa adauge noua forma in dictionar sa accepte scrierea prezenta , sau sa caute un anumit cuvant in dictionar , etc.
less
less [optiuni] fisier
comanda less lanseaza o vizualizare a fisierului care va permite deplasarea inainte sau inapoi in cadul acestuia. Comanda less nu necesita citirea completa a fisierului atunci cand este apelata , deci tinde sa se lanseze mai rapid decat alte comenzi similare.
ln
ln [optiuni] tinta nume_legatura
ln [optiuni] tinta(e) director
comanda ln(link) creeaza o legatura , numita nume_legatura catre fisierul tinta.
mv
mv fisier1 fisier2
comanda mv deplaseaza un fisier din locatia precizata de fisier1 in cea specificata de fisier2.
rm
rm [optiuni] fisier(e)
comanda rm strege sau elimina legaturile fisierului sau fisierelor specificate.

Comenzi legate de procese

ps
ps [optiuni]
comanda ps( print status) afiseaza atarea proceselor curente. Lisata proceselor poate fi filtrata , sau formatul afisarii poate fi modificat specificand optiunile corespunzatoare.
pstree
pstree [optiuni] [pid | user]
comanda pstree afiseaza avand ca radacina procesul cu PID-ul specificat , respectiv procesul init atunci cand parametrul PID nu este prezent.
halt
halt [optiuni]
comanda halt marcheaza in fisierul /var/log/wtmp faptul ca sitemul este repornit , dupa care opreste sistemul.
shutdown
shutdown [-t sec] [optiuni] timp [mesaj -avertizare]
comanda shutdown constituie o modalitate sigura de oprire a sistemului. Comanda trimite un avertisment utilizatorilor conectati si procesele aflate in rulare , astfel incat acestea sa se poata termina in ordine inainte de oprire.
reboot
reboot [optiuni]
comanda reboot este similara cu comanda halt, prezentata mai sus , cu exceptia faptului ca sistemul revine la nivelul implicit de rulare dupa repornire. init
init [nivel_rulare]
comanda init initiza schimbarea nivelului de rulare de la cel curent la cel precizat. Fisierul /etc/inittabapeleaza apoi scriptul /etc/rc.d/rc, trasmitandui nivelul de rulare specificat.
kill
kill [-s semnal] [-p] [-a] PID
kill -l semnal
programul kill trimite semnalul dat procesului al carui PID este precizat ca parametru.
killall
killall [optiuni] [-s semnal] nume_proces
comanda killall opreste procesele pe care le cauta dupa nume , spre deosebire de kill, care acuta dupa PID.
top
top [optiuni]
comanda top afiseaza o lista a ppoceselor active , pe care o actualizeaza in timp real, sortand procesele in ordinea data de procesul de ocupare a procesului;

Comenzi de lucru cu sisteme de fisiere

df
df [optiuni] filesystem
comanda df( disk filesystem usage ) raporeaza numarul blocurilor de pe disc si al inodurilor neocupate care se gasesc pe resursa specificata. fdisk
fdisk [optiuni] dispozitiv
fdisk [-s] partitie
comanda fdisk(fixed disk) va permite sa vizualizati si sa modificati informatia din tabela de partitii pentru dispozitivul dat.
fsck
fsck [optiuni] [-t fstype] filsystem
comanda fsck(filesystem check) este utilizata pentru verificarea si repararea sistemelor de fisiere.
tune2fs
tune2fs [optiuni] dispozitiv
comanda tune2fs se foloseste pentru ajustarea fina a caracteristicilor unui sistem de fisiere. Puteti modifica printre altele numarul de operatii de remontare dupa care se efectueaza fortat verificarea sistemului de fisiere , durata maxima care poate trece intre doua verificari succesive , etc.
mkdir
mkdir [optiuni] director(oare)
comanda mkdir(make directory) creeaza unul sau mai multe directoare avand numele specificate.
mount
mount [optiuni] [punct_montare] [nod_dispozitiv] [-t tip_sistem_fisiere]
comanda mount ataseaza sistemul de fisiere referit prin nod_dispozitiv la punctul de montare punct_montare. Exemplu (montare CD-ROM ) :
#mount /dev/hdc /mnt/cdrom -t ext2
showmount
showmount [optiuni] [host]
comanda showmount interogheaza demonul de montare de pe o masina aflata la distanta cu privire la starea srverului NFS.
ulimit
ulimit [optiuni] [limita]
comanda ulmit se utilizeaza pentru a determina limitele resureslor alocate unui shell si programelor lansate de catre acesta.
mkswap
mkswap [optiuni] dispozitiv [dimensiune]
comanda mkswapcreeza o zona de swap pe dispozitivul sau fisierul specificat. Exemplu :
#dd if=/dev/zero of=/dev/swapfile bs=1024 count=65536
sync
sync [optiuni]
comanda sync golsete zonele tampon utilizate de sistemul de fisiere ,obligand deci datele care asteptau acolo sa fie scrise pe disc.

Rezumat

Dupa ce am prezentat cateva instrumente fundamentale pe care le veti utiliza in calitate de administrator de Linxu , sunteti pregatit sa aflati mai multe despre modul in care functioneaza sistemul. Exerxati in mod idependent instrumentele prezentate in acest capitol ; daca ele va sunt familiare , activitatile pe care le veti desfasura in calitate de administrator de sistem vi se vor parea mult mai simple.

HOME CAP 1 CAP 2 CAP 3 CAP 4